Decizia CNSC nr. 740/2025

Ce s-a contestat. Includerea în contract a platformei software de operare/administrare de tip COTS „white label”, cu aplicații iOS/Android și cloud asigurat de contractor.

Argumentul contestatorului. Se maschează achiziția unei licențe și a unui serviciu de monitorizare/monetizare, care ar trebui atribuite separat, prin procedură conform Legii nr. 100/2016.

Ce a reținut CNSC. Aplicația este parte indisolubilă a stațiilor, fiind prevăzută în contractul de finanțare și în SF, iar contestatoarea nu a dovedit caracterul restrictiv.

„Consiliul apreciază că, stațiile de încărcare nu pot fi utilizate fără o astfel de aplicație, care reprezintă tocmai interfața platformei de utilizare a stației şi este parte indisolubilă a echipamentului”

Temei: L98/2016 art. 155, L98/2016 art. 156, L98/2016 art. 154

Ce s-a contestat. Managerul de proiect să fi participat la cel puțin un proiect similar cu minim 10 stații de 22 kW AC.

Argumentul contestatorului. Indicarea tipului de stații (22 kW AC) este restrictivă, activitatea managerului fiind aceeași indiferent de tipul stațiilor.

Ce a reținut CNSC. Particularitățile tehnice, numărul mare de echipamente și termenele finanțării justifică experiența specifică, iar restrictivitatea nu a fost probată.

„Autoarea contestației nu a demonstrat caracterul restrictiv al cerinței, nici prin argumentarea probatorie din contestație și nici prin mijloacele de probă anexate ei, contrar art. 249 C. proc. civ.”

Temei: L98/2016 art. 154

Ce decide de obicei CNSC la personal-cheie →

Ce s-a contestat. Expertul în securitate informatică să dețină minimum două certificări CISSP, GSEC, GCIH, CISM, ASOC sau echivalent, plus un curs/certificare privind soluția de securizare a bazelor de date.

Argumentul contestatorului. Certificările sunt specifice SUA, excesive pentru proiect și nu constituie titluri oficiale; cursul suplimentar este redundant.

Ce a reținut CNSC. Autoritatea a justificat credibil cerințele prin gestionarea datelor personale și a plăților online, iar dificultatea este aceeași pentru toți ofertanții.

Ce decide de obicei CNSC la certificări cerute →

Ce s-a contestat. Expertul în securitate să aibă experiență TIC de minim 5 ani, experiență specifică de minim 3 ani și participare la un proiect similar.

Argumentul contestatorului. Cerințele sunt excesive pentru un contract de stații de încărcare, iar sintagma „activități similare” nu este definită.

Ce a reținut CNSC. Achizitoarea a justificat cerințele raportat la nevoile sale, iar contestatoarea nu a dovedit vătămarea.

„Consiliu determină că achizitoarea a justificat motivele pentru care a impus setul de cerințe în discuție, justificare pe care Consiliul o poate verifica din perspectiva pertinenței și credibilității, în raport cu circumstanțele obiective raportat la nivelul nevoilor sale.”

Ce decide de obicei CNSC la personal-cheie →

Ce s-a contestat. Inginerul atestat ANRE să fi participat la un proiect similar cu minim 10 stații de 22 kW AC.

Argumentul contestatorului. Indicarea tipului 22 kW AC este restrictivă, activitatea inginerului fiind aceeași indiferent de tipul stațiilor.

Ce a reținut CNSC. Instalarea stațiilor de încărcare are particularități specifice, iar critica a fost nefundamentată.

„Consiliul nu poate construi motivarea în locul contestatoarei și să oblige autoritatea contractantă la modificarea cerinței, atât timp cât operatorul economic a formulat o cerere nefundamentată.”

Ce decide de obicei CNSC la personal-cheie →

Ce s-a contestat. Omisiunea publicării Studiului de fezabilitate care stă la baza caietului de sarcini.

Argumentul contestatorului. Lipsa SF împiedică depunerea unei oferte realiste.

Ce a reținut CNSC. Autoritatea a publicat SF ca clarificare din oficiu, astfel că critica a rămas fără obiect.

„În raport de cele mai sus reținute având în vedere publicarea studiului de fezabilitate prin măsura de remediere adoptată și publicată în SEAP, în 19.09.2025 critica adusă este rămasă fără obiect.”

Temei: HG395/2016 art. 20

Ce decide de obicei CNSC la documentație neclară →

Ce s-a contestat. Prevederea că lucrările de branșament se execută conform ATR-urilor obținute de contractant, deși memoriul tehnic nu menționează branșamente.

Argumentul contestatorului. Nu este clar dacă lucrările din ATR intră în contract și cum se bugetează.

Ce a reținut CNSC. Contractantul identifică soluția și obține ATR, iar lucrările din ATR sunt plătite de beneficiar operatorului de distribuție.

Ce decide de obicei CNSC la contradicții între documente →

Ce s-a contestat. Lucrările de săpătură, refacere a asfaltului și aducere a trotuarelor la starea inițială sunt în sarcina prestatorului.

Argumentul contestatorului. Aceste lucrări ar trebui să revină firmei care execută lucrările din ATR; nu este clar cine suportă costurile.

Ce a reținut CNSC. Cerința vizează rețeaua locală de la punctul de branșament până la stație, necesară unui sistem funcțional „la cheie”.

„În absenţa acestor lucrări, echipamentele ar putea fi doar montate pe domeniul public şi nu ar fi funcţionale pentru încărcare, aspect ce contravine cerinţelor achizitorului.”

Ce decide de obicei CNSC la documentație neclară →

Ce s-a contestat. Cap. 7.3.2 privind lucrările de telecomunicații, în raport cu cerința SIM cu comunicații incluse 5 ani și cu SIM-urile puse la dispoziție de beneficiar.

Argumentul contestatorului. Prevederile sunt neclare și contradictorii, nefiind clar ce soluție de comunicații se dorește.

Ce a reținut CNSC. Ofertantul poate alege orice soluție de comunicații, cu sau fără fir, cu condiția ca sistemul să fie complet funcțional.

„Consiliul achiesează la concluziile la care a ajuns achizitoarea având în vedere tipul contractului de lucrări”

Ce decide de obicei CNSC la contradicții între documente →