Glosarul achizițiilor publice

Achiziția directă este modul prin care o autoritate contractantă cumpără direct produse, servicii sau lucrări de valoare mică, sub pragurile stabilite de lege.

Achiziția publică este cumpărarea de lucrări, produse sau servicii de către o autoritate contractantă, de la un operator economic, printr-un contract de achiziție publică încheiat în scris.

Acordul-cadru este o înțelegere atribuită printr-o procedură, încheiată cu unul sau mai mulți operatori economici, în baza căreia se încheie apoi contracte pe parcursul duratei lui.

Anunțul de participare este publicarea prin care autoritatea contractantă lansează o procedură de atribuire și îi cheamă pe operatorii economici să participe.

Autoritatea contractantă este cumpărătorul public dintr-o achiziție: instituția sau entitatea care organizează procedura și semnează contractul cu firma câștigătoare.

Licitația deschisă este procedura de achiziție publică în care orice operator economic poate depune ofertă după publicarea unui anunț de participare.

Lotul este o parte distinctă a unei achiziții publice, cu obiect și dimensiune proprii, pentru care poți depune ofertă separat, dacă documentația permite.

Operatorul economic este orice firmă, persoană sau asociere care oferă pe piață lucrări, produse sau servicii. Devine ofertant când depune o ofertă și candidat când depune o solicitare de participare.

Pragurile valorice sunt limitele de valoare estimată, fără TVA, care stabilesc ce fel de procedură folosește autoritatea și dacă anunțul apare în Jurnalul Oficial al UE.

Procedura simplificată este una dintre procedurile de atribuire din Legea 98/2016. Începe cu un anunț de participare simplificat publicat în SEAP, cu documentația atașată.

SEAP (numit în practică și SICAP) este platforma online a statului prin care se desfășoară electronic licitațiile publice și se publică anunțurile de achiziție.

Termenul de depunere a ofertelor este data și ora-limită, stabilite de autoritate, până la care îți poți trimite oferta într-o procedură de achiziție publică.

Valoarea estimată este suma, fără TVA, pe care autoritatea contractantă o calculează pentru o achiziție înainte de a o lansa. De ea depinde procedura aleasă.

„Sau echivalent” este mențiunea care arată că autoritatea acceptă și alt produs, standard sau soluție decât cel numit în documentație, dacă îndeplinește aceleași cerințe.

Caietul de sarcini este partea documentației de atribuire care descrie tehnic ce vrea să cumpere autoritatea: lucrarea, serviciul sau produsele și cerințele lor.

Clarificarea este întrebarea scrisă pe care un operator economic o adresează autorității contractante despre documentația de atribuire, înainte de depunerea ofertei.

Clauza generală de echivalență este o notă din documentație care spune că orice trimitere la o marcă, un producător sau un standard se citește ca fiind însoțită de „sau echivalent”.

Documentația de atribuire este setul de documente în care autoritatea contractantă explică ce cumpără, ce cerințe pui îndeplini și cum se desfășoară procedura.

În sens obișnuit, erata e o corectură la un text deja publicat. În licitații, cuvântul e folosit pentru schimbările aduse anunțului sau documentației după publicare.

Fișa de date a achiziției este partea documentației de atribuire cu instrucțiunile către ofertanți: formalități, garanții, structura ofertei, criteriul de atribuire și termenele.

Modelul de contract (proiectul de contract) este piesa din documentația de atribuire care arată contractul pe care îl vei semna dacă câștigi, cu clauzele obligatorii.

Specificațiile tehnice sunt cerințele din documentația de atribuire care descriu ce caracteristici trebuie să aibă lucrarea, serviciul sau produsul cumpărat.

Contractul prin care același câștigător face atât proiectul unei lucrări, cât și execuția ei, pornind de la cerințele funcționale și de calitate stabilite de beneficiar.

Documentul din studiul de fezabilitate sau din DALI care estimează, pe capitole de cheltuieli, cât costă în total un obiectiv de investiții.

Fazele de proiectare sunt etapele prin care se pregătește un proiect de construcții, de la studiul de fezabilitate (SF) sau DALI, la DTAC, proiectul tehnic (PT) și detaliile de execuție (DE).

F4 este lista cu utilaje, echipamente și dotări a unei lucrări, F5 este fișa tehnică pentru fiecare utilaj, iar F6 este graficul general de realizare a investiției.

Formularul F1 este centralizatorul cheltuielilor pe obiectiv: tabelul de sinteză care adună, pe capitole de cheltuieli, valoarea unei lucrări, fără și cu TVA.

Formularul F2 este centralizatorul cheltuielilor pe categorii de lucrări pentru un obiect al investiției, parte din listele de cantități ale proiectului tehnic.

Formularul F3 este lista cu cantitățile de lucrări, pe categorii de lucrări, din proiectul tehnic, pe care o completezi cu prețuri unitare când faci oferta la lucrări.

Intervalul de după recepția la terminarea lucrărilor în care executantul trebuie să remedieze viciile ascunse apărute la construcție.

Proiectul tehnic de execuție (PT) este documentația în care proiectantul detaliază soluția aprobată, cu părți scrise și desenate, necesară pentru executarea lucrării.

Recepția lucrărilor este procesul prin care beneficiarul certifică terminarea unei construcții. Are două etape: la terminarea lucrărilor și finală, după perioada de garanție.

Asocierea înseamnă că două sau mai multe firme depun împreună o singură ofertă și, dacă o câștigă, execută împreună contractul.

Certificările și autorizările sunt documente emise de organisme independente sau de autorități care atestă că o firmă respectă un standard (de exemplu ISO) ori are dreptul să desfășoare o activitate.

Cifra de afaceri minimă este nivelul minim al cifrei de afaceri anuale pe care autoritatea îl poate cere ofertanților, ca dovadă că au capacitatea financiară să execute contractul.

Criteriile de calificare sunt cerințele minime prin care autoritatea verifică dacă un ofertant are capacitatea juridică, financiară și tehnică să execute contractul.

DUAE este declarația pe propria răspundere, completată în SEAP, prin care arăți preliminar că nu ești exclus și că îndeplinești criteriile de calificare și selecție.

Experiența similară este dovada că ai mai realizat lucrări, livrări de produse sau servicii asemănătoare cu cele din contractul la care participi.

Motivele de excludere sunt situațiile prevăzute de lege în care autoritatea contractantă trebuie să elimine un ofertant din procedură, indiferent cât de bună e oferta lui.

Personalul-cheie sunt persoanele pentru care documentația de atribuire stabilește cerințe minime, de exemplu șeful de proiect sau responsabilul tehnic, pe care le propui în ofertă.

Subcontractantul este firma căreia ofertantul câștigător îi dă să execute o parte din contract, în timp ce ofertantul rămâne cel care răspunde față de autoritatea contractantă.

Terțul susținător este o altă firmă pe care te sprijini ca să îndeplinești criteriile de calificare financiare sau tehnice cerute într-o licitație.

Garanția de bună execuție este suma pe care firma câștigătoare o pune la dispoziția autorității, ca asigurare că execută contractul cum a promis.

Garanția de participare este o sumă sau un instrument de garantare depus odată cu oferta, care protejează autoritatea dacă ofertantul nu se ține de ofertă.

Termen din achizițiile publice pentru o ofertă pe care autoritatea nu o poate accepta în evaluare. Motivele exacte le afli din lege, din documentație și din răspunsul primit.

Oferta neconformă este oferta care nu răspunde corect cerințelor din caietul de sarcini sau din documentație și care, de aceea, este respinsă la evaluare.

Perioada de valabilitate a ofertei este intervalul stabilit de autoritatea contractantă în care oferta ta rămâne obligatorie și nu o mai poți schimba sau retrage fără consecințe.

Prețul aparent neobișnuit de scăzut este o ofertă atât de ieftină față de valoarea estimată încât autoritatea trebuie să ceară explicații ofertantului înainte să o accepte sau să o respingă.

Propunerea financiară este partea ofertei în care arăți cât ceri pentru contract: prețul total, prețurile unitare și, după caz, detaliile care le susțin.

Propunerea tehnică este partea ofertei în care arăți concret cum îndeplinești cerințele din caietul de sarcini: ce lucrezi, ce livrezi sau ce servicii prestezi.

Comisia de evaluare este grupul de persoane desemnat de autoritatea contractantă să verifice ofertele, să le respingă pe cele care nu corespund și să stabilească oferta câștigătoare.

Criteriul de atribuire este regula din documentație după care autoritatea contractantă alege oferta câștigătoare, de exemplu prețul cel mai scăzut sau raportul calitate-preț.

Factorii de evaluare sunt elementele punctate în ofertă (preț, calitate, termene, mediu), fiecare cu o pondere, din care rezultă punctajul și câștigătorul.

Raportul procedurii este documentul în care comisia de evaluare consemnează rezultatul licitației. Comunicarea rezultatului este informarea transmisă fiecărui ofertant.

Cauțiunea la contestație este suma pe care o depui când contești o procedură la CNSC, calculată din valoarea estimată a contractului și returnabilă în anumite condiții.

CNSC este organismul care soluționează pe cale administrativ-jurisdicțională contestațiile din procedurile de atribuire a contractelor de achiziție publică.

Contestația este cererea scrisă prin care un operator economic care se consideră vătămat de un act al autorității contractante cere CNSC anularea sau corectarea lui.

Controlul ex-ante este verificarea făcută de ANAP asupra procedurilor de atribuire și a modificărilor de contract, pe aspecte de regularitate și de calitate.

Termenele de contestare sunt intervalele, de 10 sau de 7 zile, în care poți sesiza CNSC împotriva unui act al autorității contractante pe care îl consideri nelegal.