Decizia CNSC nr. 1289/2026

Ce s-a contestat. Factorul de evaluare „Metodologia de realizare a contractului și planificarea resurselor materiale și umane în corelare cu specificul și complexitatea activităților” (pondere 16%), punctat pe paliere „foarte bună/bună/limitată înțelegere”.

Argumentul contestatorului. Factorul este subiectiv și permite o libertate de apreciere nelimitată, cu încălcarea art. 187 și 189 din Legea 98/2016 și a art. 32 din HG 395/2016; se cere înlocuirea lui cu un factor obiectiv.

Ce a reținut CNSC. Sintagmele de apreciere sunt explicitate prin trimitere la informațiile concrete care trebuie prezentate și la forma lor, sunt recomandate de ANAP, iar comisia doar verifică existența acestora, deci nu există libertate nelimitată de apreciere.

„având în vedere faptul că sintagmele „foarte bună înțelegere”, „bună înțelegere” și „înțelegere limitată” sunt însoțite de detalii cu privire la informațiile ce urmează să fie verificate, respectiv forma de prezentare a acestora, Consiliul nu poate reține, așa cum susține contestatorul, că aplicarea algoritmului de calcul ar conduce la o apreciere nelimitată din partea achizitoarei”

Temei: L98/2016 art. 187, L98/2016 art. 189, HG395/2016 art. 9, HG395/2016 art. 32, L101/2016 art. 26

Ce decide de obicei CNSC la factori de evaluare →

Ce s-a contestat. Responsabilitatea privind accesul pe șantier: în Condițiile speciale (Clauza 9) accesul este asigurat de beneficiar, iar în caietul de sarcini antreprenorul trebuie să asigure existența unui acces sigur.

Argumentul contestatorului. Documentația este neclară și contradictorie cu privire la responsabilitățile legate de accesul la șantierul lucrărilor.

Ce a reținut CNSC. Coroborate, cele două prevederi sunt neclare cu privire la întinderea obligațiilor antreprenorului, iar principiul transparenței impune clarificarea documentației.

„Analizând în mod coroborat cele două cerințe din documentaţia de atribuire, Consiliul constată că, într-adevăr, acestea sunt neclare, în condițiile în care, pe de o parte, stabilesc asigurarea accesului pe..., pentru antreprenor, ca fiind în sarcina..., dar, pe de altă parte, stabilesc pentru antreprenor sarcina de a asigura existența unui singur acces, nefiind clară întinderea obligațiilor stabilite în sarcina antreprenorului”

Temei: HG395/2016 art. 20, L98/2016 art. 2, L101/2016 art. 26

Ce decide de obicei CNSC la contradicții între documente →