Decizia CNSC nr. 1679/2025

Ce s-a contestat. Factorul de evaluare „Distanța de la locul de producție până la locul de consum” (DPC), cu pondere de 50%, pentru loturile 1-8, 18, 21, 23-24.

Argumentul contestatorului. Factorul nu aduce niciun avantaj real autorității și nu influențează calitatea produselor, întrucât transportul frigorific autorizat DSVSA are același regim ca depozitarea. Ponderea de 50% elimină concurența din afara regiunii, discriminând pe criteriu geografic. Încalcă art. 189 alin. (2) din L98/2016, art. 32 din HG395/2016, art. 34 TFUE și art. 18 și 67 din Directiva 2014/24/UE.

Ce a reținut CNSC. Strategia de contractare justifică factorul doar sumar, prin reducerea amprentei de carbon. Distanța nu garantează prospețimea sau calitatea produselor, iar frecvența livrărilor stabilită în caietul de sarcini asigură deja scopul invocat. Factorul nu are legătură directă cu obiectul contractului și încalcă principiul proporționalității.

„stabilirea unor factori de departajare a unor furnizori pe criteriul distanței, nu aduce nici o garanție autorității contractante că produsele alimentare aduse de la distanțe mai mici vor fi mai proaspete și de calitate mai bună decât cele aduse de la distanțe mai mari.”

Temei: L98/2016 art. 187, L98/2016 art. 188, L98/2016 art. 2, HG395/2016 art. 9, HG395/2016 art. 32, L101/2016 art. 26

Ce decide de obicei CNSC la factori de evaluare →