Decizia CNSC nr. 1192/2025

Ce s-a contestat. Lipsa informațiilor privind locul și ora deschiderii ofertelor și posibilitatea participării la ședința de deschidere.

Argumentul contestatorului. Documentația încalcă art. 64 alin. (2) din HG 395/2016, ofertanții neputând participa la ședința de deschidere.

Ce a reținut CNSC. Procedura este una proprie pentru servicii din anexa 2, căreia nu i se aplică art. 64 din HG 395/2016, iar data-limită de depunere este și data deschiderii.

„Prin urmare, nu este obligatorie publicarea acestor informații. De altfel, în fișa de date, așa cum arată contestatoarea, se menționează „Data și ora limită de depunere a ofertelor: 25.03.2025, ora: 10.00 la sediul primăriei: ..., precum și obligativitatea de a depune mostre. Ori în aceste condiții, este evident că data limită de depunere a ofertelor va fi și data deschiderii lor.”

Temei: HG395/2016 art. 64, HG395/2016 art. 58, L98/2016 art. 111, L98/2016 art. 68

Ce decide de obicei CNSC la documentație neclară →

Ce s-a contestat. Ora-limită de depunere a ofertelor diferă între anunțul de participare (21:45) și fișa de date (10:00).

Argumentul contestatorului. Prevederile sunt neunitare și trebuie clarificate.

Ce a reținut CNSC. Consiliul nu a analizat distinct neconcordanța privind ora-limită de depunere, ci doar lipsa informațiilor despre ședința de deschidere.

Ce decide de obicei CNSC la contradicții între documente →

Ce s-a contestat. Lipsa informațiilor privind sediile unității de învățământ unde se distribuie pachetele.

Argumentul contestatorului. Nu se precizează câte sedii are școala și unde sunt, deși costul de transport trebuie inclus în ofertă.

Ce a reținut CNSC. Adresa sediilor influențează costurile de transport, deci documentația trebuie completată.

„Prin urmare, este necesară completarea documentației cu informația lipsă, deoarece adresa sediilor are influență asupra costurilor de transport, prin urmare, critica va fi admisă.”

Ce decide de obicei CNSC la documentație neclară →

Ce s-a contestat. Ofertarea produselor „salam victoria”, „pastramă de pui”, „salam de vară” în pachetul alimentar.

Argumentul contestatorului. Produsele sunt nerecomandate preșcolarilor și școlarilor conform Ordinului MS nr. 541/2025 și Legii nr. 123/2008.

Ce a reținut CNSC. Prevederile ordinului sunt obligatorii, iar alimentele nerecomandate nu pot face parte din programul „Masa sănătoasă”; trebuie corectată și trimiterea la ordinul abrogat.

„Contrar acestei susțineri, prevederile Ordinului sunt obligatorii, iar Programului Național se numește «Masa sănătoasă», care urmărește crearea de deprinderi alimentare sănătoase pentru tânăra generație, astfel că alimentele nerecomandate copiilor nu pot face parte din acest program.”

Temei: L123/2008 art. 10, L123/2008 art. 9

Ce decide de obicei CNSC la specificații restrictive →

Ce s-a contestat. Factorul „Calitate 1” punctează exclusiv ponderea produselor bio în totalul produselor.

Argumentul contestatorului. Punctarea doar a produselor bio este restrictivă; ar trebui punctate și produsele tradiționale și cele de calitate superioară, iar factorul contrazice factorul „Cost”.

Ce a reținut CNSC. Factorul bio/tradițional este un avantaj legitim și nu restricționează participarea, iar extinderea la „calitate superioară” este respinsă; omiterea produselor tradiționale în ultima frază este o eroare materială ce trebuie corectată.

Temei: L98/2016 art. 187

Ce decide de obicei CNSC la factori de evaluare →

Ce s-a contestat. Documentele pentru punctaj: „precontracte sau contracte și certificări de produse” care să dovedească încadrarea în categoria bio/tradițional.

Argumentul contestatorului. Nu se precizează ce documente sunt acceptate; dovada legală se face prin certificat ecologic emis de organisme de control sau prin atestat de produs tradițional.

Ce a reținut CNSC. Contractele servesc trasabilității și justificării prețului, tipul de certificat nu poate fi indicat direct din cauza furnizorilor din alte state UE, iar algoritmul de punctare este clar.

„Consiliul va respinge critica, deoarece contratele și precontractele sunt stabilite pentru trasabilitate și pentru dovedirea posibilității de executare a contractului, dar și pentru justificarea prețului, în orice procedură operatorii având obligația indicării furnizorilor, iar în ceea ce privește certificarea, autoritatea contractantă nu poate indica, în mod direct, despre ce tip de certificat este vorba, din moment ce pot exista furnizori și din alte țări UE.”

Temei: HG395/2016 art. 32

Ce decide de obicei CNSC la documentație neclară →

Ce s-a contestat. Produsele alimentare să fie însoțite la livrare de „certificate de garanție”.

Argumentul contestatorului. Produsele alimentare, cu termen de consum de o zi, nu pot avea certificate de garanție, deci cerința este nerelevantă și restrictivă.

Ce a reținut CNSC. Se urmărește de fapt un document cu data fabricării și durata de valabilitate, denumirea fiind irelevantă.

„Consiliul va respinge critica, deoarece este evident să se urmărește prezentarea unui document din care să rezulte data fabricării și durata de valabilitate a produsului. Că acesta a fost numit de autoritate certificat de garanție, și nu în alt fel, este lipsit de relevanță”

Ce decide de obicei CNSC la certificări cerute →