Decizia CNSC nr. 2610/2025

Ce s-a contestat. Platforma web să emită documente fiscale conform OMF 1366/2021 și să le trimită automat pe email (pct. 1.12 Fișa tehnică nr. 3).

Argumentul contestatorului. La încasarea prin card, portofel sau aplicații nu există obligația emiterii de documente fiscale, conform OUG 28/1999.

Ce a reținut CNSC. Potrivit chiar OUG 28/1999, la solicitarea clientului trebuie emisă factură, iar factura electronică este obligatorie din 01.01.2025.

Ce s-a contestat. Demonstrarea integrării prin print screen-uri cu tranzacții realizate și facturi emise în format RO e-Factura.

Argumentul contestatorului. Prezentarea acestor capturi creează riscul încălcării GDPR.

Ce a reținut CNSC. Sesiunile demonstrative pot folosi date anonimizate sau pseudonimizate, deci nu se dezvăluie date personale reale.

„conform literaturii de specialitate, sesiunile demonstrative informatice (demo) prezintă date anonimizate/pseudonimizate, aspect care conduce la evitarea incidentelor privind dezvăluirea datelor personale reale.”

Ce s-a contestat. Afișarea în aplicația mobilă a timpului rămas de încărcare al vehiculului (pct. 1.19).

Argumentul contestatorului. Funcționalitatea nu este prevăzută în OCPP 1.6J standard și ar necesita un protocol personalizat, fiind imposibil de implementat.

Ce a reținut CNSC. Cerința este în beneficiul utilizatorului final, iar contestatoarea nu și-a dovedit susținerile generice.

„De altfel, contestatoarea nu critică standardul existent în fila tehnică în cauză (OCPP 1.6 JSON), ci se rezumă la a afirma generic că „producătorii care respectă strict specificațiile standardului de comunicație OCPP nu vor putea transmite informațiile solicitate”, contrar prevederilor art. 249 – Sarcina probei din Codul de procedură civilă”

Temei: HG395/2016 art. 20, CPC art. 249

Ce decide de obicei CNSC la specificații restrictive →

Ce s-a contestat. Personalizarea aplicației cu însemnele beneficiarului și publicarea ei în App Store și Google Store ca aplicație de sine stătătoare (pct. 1.24).

Argumentul contestatorului. O aplicație white label este ineficientă, costisitoare și favorizează un anumit operator.

Ce a reținut CNSC. Cerința nu vizează o aplicație white label, ci respectarea manualului de identitate vizuală PNRR.

„În primul rând, Consiliul stabilește că în cerința respectivă nu există nicio mențiune despre o „aplicație white label”, după cum în mod eronat susține contestatoare, ci despre „manualul de identitate vizuală”, document specific oricărui proiect finanțat din fonduri europene.”

Ce decide de obicei CNSC la specificații restrictive →

Ce s-a contestat. Prezentarea de demonstrații practice, studii de caz și documentație tehnică completă privind conformitatea cu ISO 15118 (pct. 1.26).

Argumentul contestatorului. Cerința este artificială și neclară, fără format, durată, conținut sau criterii de evaluare.

Ce a reținut CNSC. Autoritatea s-a angajat să publice măsuri de remediere care precizează formatul, durata, conținutul și criteriile demonstrației, iar Consiliul a obligat-o să le pună în practică.

„În aceste condiții, Consiliul va obliga autoritatea contractantă la punerea în practică a celor mai sus precizate cu respectarea dispozițiilor imperative ale art. 55 alin. 1) din H.G. nr. 395/2016”

Temei: L101/2016 art. 9, HG395/2016 art. 55

Ce decide de obicei CNSC la documentație neclară →

Ce s-a contestat. Raport consolidat de testare de vulnerabilitate certificat CREST (pct. 2.2).

Argumentul contestatorului. Impune un brand de certificare fără echivalent și favorizează un anumit operator.

Ce a reținut CNSC. CREST certifică firmele de securitate, nu produsul, deci nu este specificație tehnică; în plus, este redundantă față de raportul de vulnerabilitate deja cerut.

„nu reprezintă o specificație tehnică, neavând ce căuta în conținutul caietului de sarcini, respectiv al fișei tehnice nr. 3, fiind contrară prevederilor art. 155 alin. 6) din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice”

Temei: HG395/2016 art. 20, L98/2016 art. 155

Ce decide de obicei CNSC la certificări cerute →

Ce s-a contestat. Certificarea ISO 50001 (pct. 3.1 Fișa tehnică nr. 3).

Argumentul contestatorului. Standardul este irelevant față de obiectul contractului.

Ce a reținut CNSC. Autoritatea a recunoscut că cerința a fost introdusă din eroare, iar Consiliul a obligat-o la remediere.

„Pe cale de consecință, Consiliul va obliga autoritatea contractantă la punerea în practică a celor mai sus precizate cu respectarea dispozițiilor imperative ale art. 55 alin. 1) din H.G. nr. 395/2016, invocate anterior.”

Temei: L101/2016 art. 9, HG395/2016 art. 55

Ce decide de obicei CNSC la certificări cerute →

Ce s-a contestat. Dimensiuni maxime (1900x700x300/600 mm) și greutate maximă (240/280 kg) pentru stații.

Argumentul contestatorului. Limitele nu sunt justificate de constrângeri de spațiu și favorizează un singur ofertant.

Ce a reținut CNSC. Este vorba de limite maxime, iar spațiul de amplasare este limitat la 25 mp.

„întrucât spațiul destinat amplasării stațiilor de reîncărcare este unul limitat, aflat pe una dintre cele 6 (șase) străzi pe care urmează să fie amplasate acestea, astfel cum rezultă și din caietul de sarcini”

Ce decide de obicei CNSC la specificații restrictive →

Ce s-a contestat. Materialul carcasei: structură din aluminiu sau oțel inoxidabil, carcasă din oțel galvanizat vopsit în câmp electrostatic.

Argumentul contestatorului. Materialele nu sunt relevante în sine, iar performanța este deja asigurată prin cerințele IK10 și IP54.

Ce a reținut CNSC. Specificația corespunde necesității autorității, iar contestatoarea nu a indicat variante constructive alternative.

„societatea contestatoare, considerată a activa în domeniu, se limitează la a afirma că „materialele nu sunt relevante în sine”, fără a preciza dacă există și alte variante constructive care ar fi putut fi luate în considerare.”

Temei: HG395/2016 art. 20

Ce decide de obicei CNSC la specificații restrictive →

Ce s-a contestat. Modul de dovedire a conformității cu IK10.

Argumentul contestatorului. O simplă declarație nu este suficientă; trebuie cerut raport de testare sau certificare.

Ce a reținut CNSC. Documentația cere deja în mod expres rapoarte de testare pentru IK.

„întrucât la pct. 3.5 din Fișa tehnică nr. 1 și nr. 2 se precizează, în mod expres, că „Se vor prezenta rapoarte de testare care să ateste conformitatea cu cerințele impuse pentru IP, IK [inclusiv IK 10 ] EMC (...)”.”

Ce decide de obicei CNSC la documentație neclară →

Ce s-a contestat. Nepublicarea studiului de fezabilitate care stă la baza specificațiilor.

Argumentul contestatorului. Lipsa acestui document fundamental afectează transparența și tratamentul egal.

Ce a reținut CNSC. Studiul de fezabilitate există, fiind menționat în caietul de sarcini, iar documentația trebuie să asigure o informare completă a ofertanților.

„Consiliul constată că, în mod evident, răspunderea pentru elaborarea documentației de atribuire revine, în mod integral, autorității contractante, motiv pentru care va dispune obligarea acesteia la publicarea studiului de fezabilitate aferent în anexa anunțul de participare simplificat”

Temei: L98/2016 art. 154

Ce s-a contestat. Factorul de evaluare „perioada de garanție ofertată” nu are un plafon maxim pentru punctajul maxim.

Argumentul contestatorului. Ofertanții pot propune arbitrar garanții exagerate (ex. 72 sau 120 luni) pentru a obține punctajul maxim.

Ce a reținut CNSC. Ponderea factorilor nu trebuie să distorsioneze rezultatul, astfel că trebuie stabilit un prag maxim corelat cu studiul de fezabilitate și caietul de sarcini.

„În consecință, Consiliul va obliga autoritatea contractantă la revizuirea factorului de evaluare în cauză, în sensul precizării unui prag maxim, care să fie în concordanță cu informațiile prevăzute în studiul de fezabilitate, respectiv în caietul de sarcini.”

Temei: HG395/2016 art. 32

Ce decide de obicei CNSC la factori de evaluare →

Ce s-a contestat. Clauza de plată: plata în 5 zile lucrătoare de la transferul sumelor de la minister (art. 7 CS, art. 3.2 contract).

Argumentul contestatorului. Plata este condiționată de un terț, fără un termen clar, contrar Legii 72/2013.

Ce a reținut CNSC. Este un proiect PNRR, la care autorizarea plăților către beneficiarii publici se face de ministerul de resort.

„autorizarea plăților beneficiarilor publici din PNRR, pe liniile gestionate de către Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MLDPA), cum este în cazul de față, se face de către ministerul de resort.”